Bagajul vieții


bagaj

Atunci când îți începi viața ai în mână o valijoară. Pe măsură ce anii trec, bagajul tău însă se mărește. Pentru că sunt multe lucruri pe care le aduni pe parcursul drumului tău crezând că sunt importante. La un moment dat al drumului tău înțelegi însă că devine insuportabil să cari atâtea lucruri. Cântăresc prea mult. Atunci poți alege:

Să te aşezi pe marginea drumului aşteptând ca cineva să te ajute: ceea ce e destul de dificil. Pentru că toţi ceilalţi care vor trece pe acolo vor avea propriul lor bagaj. Rişti astfel să îţi petreci tot restul vieţii aşteptând.

Sau poţi diminua greutatea, eliminând ceea ce nu-ţi foloseşte.

– Dar ce ar trebui să arunc?

Începe în primul rând să scoți tot afară pentru ca să poți vedea tot ce se ascunde acolo înăuntru. Prietenie, iubire, bunăvoință, tandrețe, generozitate, bucurie, simpatie, speranță.

– Foarte bine!!! E suficient dar e ciudat faptul că… nu sunt deloc grele! Însă ai și altceva care cântărește destul de greu… Forțează-te să le scoți afară… Of, e mânia, vai cât cântărește!

Continuă să scoți afară: neînțelegerea, teama și pesimismul. Descurajarea aproape că te trage în jos și te înăbușă în această parte a valizei. Acum scoate afară cu toată puterea ta ceva ce era ascuns în bagaj: este un zâmbet care rămăsese pe fundul valizei. Mai scoate un zâmbet, şi încă unul, şi iată că iese fericirea… Pune din nou mâna în valiză şi aruncă tristeţea.

Acum ar trebui să pui în bagaj răbdarea, pentru că se va arăta destul de necesară. Fă în aşa fel încât să pui şi: puterea, speranţa, curajul, entuziasmul, echilibrul, responsabilitatea, toleranţa şi buna dispoziţie. Scoate şi orice fel de grijă, preocupare şi lasă-le la o parte. Te vei gândi după aceea ce trebuie să faci cu ele. Bine. Acum, bagajul tău e gata. Îl poţi folosi din nou. Nu uita să faci acţiunea aceasta de mai multe ori în viaţa ta pentru că drumul este foarte lung.

CĂLĂTORIE PLĂCUTA!

🙂

Scrisoare de Crăciun


copil-scrisoare-craciun

Pruncule Isus:

Mi se spune că nu trebuie să minţim, dar când spun vreun adevăr se înfurie. Ieri tatăl meu s-a supărat rău pentru că am zis de faţă cu prietenii lui că o bate pe mama. Dar nu-i mai rău să faci ceva rău, decât să spui despre asta? El se supără când spun. Dar eu nu am voie să mă supăr când o bate.

Mi se spune că nu e bine să stau cu „anumiți copii” şi la culcare mă obligă să mă rog ţie, dragul meu Dumnezeu, să ne arăţi că suntem fraţi şi că toţi suntem egali.

Mama îmi zice că trebuie să fiu ca tatăl meu, dar tatăl meu sună la servici şi spune că este bolnav ca să nu meargă la lucru, în schimb îşi cheltuie tot salariul pe băutură.

Eu nu ştiu să gândesc, am propriile mele gusturi care diferă de cele ale părinţilor mei şi câteodată, îmi vine să strig şi să protestez. De exemplu, când tata îmi zice să tac doar pentru că el nu are chef de vorbă sau pentru că am altă părere; că el nu are chef de vorbă sau pentru că am altă părere; când mă obligă să ies afară la joacă doar pentru că vrea el să se uite liniştit la televizor. Îmi încarcă viaţa cu interdicţii şi negaţii: „Nu face asta, nu face, nu face…!”. Şi obligaţii: „Trebuie, trebuie, trebuie!”. Pentru noi, copiii, există doar verbul „A PUTEA”. Ei se joacă cu mine ca şi cu o jucărie atunci când au chef. Iar dacă eu nu am chef atunci, ei tot se joacă cu mine şi în plus îmi spun că sunt capricios şi încrezut. Ei decid întotdeauna când să ne jucăm; dar eu nu pot alege niciodată când să mă joc cu ei. Iar ei zic „Nu”, eu nu pot s[ le atrag atenţia, pentru că sunt un copil! Cu toate astea, Tu, Isuse, te naşti pentru a zice:

„Dacă nu veţi fi ca pruncii, nu veţi întra în Împărăţia Cerurilor.” Dar pe noi nu ne lasă să fim prunci. Ne obligă să fim răi, egoişti şi ipocriţi ca cei mari; ne obligă  să spunem ceea ce nu știm. Spune-le Tu că a fi copil nu este un defect, nici un păcat, nici o limitare și nici o jucărie frumoasă pentru cei mari. Poate că tocmai de asta ne cumpără atâtea jucării de Crăciun, ca să ne facă să fim ca ei. Spune-le Tu să ne dea din timpul și înțelegerea lor, să ne respecte.

Spune-le, de acest Crăciun, că un copil este o valoare unică, inegalabilă în viața unui om și, cu siguranță – chiar Tu ai spus asta – o valoare care nu poate muri în „omul din noi.”

Prietenul tău.

Mulţumiri lui Jorge Lopez Alcedo (Peru)

Gifts from the heart


There was once a beggar lying on the roadside. Saw far off the king, with the crown on the head and cape on his shoulders, and thought: „I will ask and certainly gives me enough.” And when the king was there, said: „I’ve be yes please a coin? „Although deep down believed that the king would give him much more. He looked and said, „Why do not you give me something? I am not the king? „

The beggar did not know how to answer this question and said, „But, your majesty, I have nothing!” The king replied: „Something must have. Go. „Stunned and angry, beggar sought among things and he realized he had an orange, a piece of bread and a few grains of rice. He thought it would be too much if i would give bread and orange, so angry he took five grains of rice and gave them the king.

Thanked king said: „See you!” And he gave five gold coins every grain of rice. The beggar then said: „Your Majesty, I think I have a few on here,” but the king would not listen and said, „Only what you gave me your heart and I can give.”

It is easy to recognize in this story that the king is God, and beggar us. Noteworthy is that although poor beggar is still selfish. From time to time, God asks us to give him something to show that he is the most important. Sometimes it requires us to be humble, sometimes to be honest and not lie. Refused to give God what we ask because we believe that we will not receive anything in return, without thinking that God gives us back a hundredfold.

Do not know what God is asking you at this moment … Trust? Sincerity? Humility? Let us in his will? I do not know. I just know that what you give them you, he will give you back a lot more. Remember not to give, just a few grains, give him everything you, because honestly tell you, it is worth the effort!

Thanks Fray Fernando

giving-you-my-heart-forever

Dăruiește din inimă


A fost odată un cerșetor întins pe marginea străzii. L-a văzut de departe venind pe rege, cu coroana pe cap și capa pe umeri, și s-a gândit: „Îi voi cere şi cu siguranţă îmi va da destul.” Iar când regele a trecut pe acolo, i-a spus: „Mi-ați putea da vă rog o monedă?” Deși în adâncul sufletului credea că regele îi va da mult mai mult. Acesta l-a privit și a zis: „De ce nu-mi dai tu ceva? Nu sunt eu regele?”

Cerșetorul nu știa cum să răspundă la această întrebare și a spus: „Dar, maiestate, eu nu am nimic!” Regele i-a răspuns: „Ceva trebuie să ai. Caută.” Uimit şi supărat, cerşetorul a căutat printre lucruri şi şi-a dat seama că avea o portocală, o bucată de pâine şi câteva grăunţe de orez.  S-a gândit că ar fi prea mult dacă i-ar da pâinea şi portocala, aşa că supărat a luat 5 grăunţe de orez şi le-a dat regelui.

Mulţumit, regele a spus: „Vezi că ai!’ Şi i-a dat 5 monede de aur pentru fiecare grăunte de orez. Cerşetorul a spus atunci: „Maiestate, cred că mai am câteva pe aici”, dar regele nu l-a ascultat şi a zis: „Numai pentru ce mi-ai dat din inimă îţi pot da şi eu.”

Este foarte uşor să recunoşti în povestea asta că regele este Dumnezeu, iar cerşetorul suntem noi. De remarcat este că cerşetorul deşi sărac, este totuşi egoist. Din când în când, Dumnezeu ne cere să îi dăm ceva pentru a-i demonstra că el este cel mai important. Câteodată ne cere să fim umili, alteori să fim sinceri sau să nu minţim. Refuzăm să îi dăm lui Dumnezeu ceea ce ne cere deoarece credem că nu vom primi nimic în schimb, fără să ne gândim că Dumnezeu ne dă inapoi însutit.

Nu ştiu ce îţi cere Dumnezeu în acest moment… Încredere? Sinceritate? Umilință? Să ne lăsăm în voia sa? Nu știu. Știu doar că pentru ceea ce îi dăruiești tu, el îți va da înapoi cu mult mai mult. Amintește-ți să nu îi dăruiești doar câteva grăunțe, dă-i tot ce ai, pentru că sincer îți spun, merită efortul!

Mulțumiri lui Fray Fernando

kindness-plato-520x245

Anthem of life


Life is an opportunity, benefit from it.

Life is beautiful, admire it.

Life is bliss, taste it.

Life is a dream, do it in reality.

Life is a challenge, confront it.

Life is a duty, fulfill it.

Life is a game, play it.

Life is precious, take care of it.

Life is wealth, keep it.

Life is love, enjoy it.

Life is a mystery, discover it.
Life is bliss, enjoy it.

Life is sorrow, overcome it.

Life is a hymn, sing it.

Life is a struggle, battle it out.

Life is joy, rejoice.

Life is a cross, embrace it.

Life is an adventure, live it.

Life is peace, build it.

Life is happiness, deserve it.

Life is life, defend it.

Im-Not-Alone-Love-for-Life

Do not waste your time :)